Mașina second-hand pe care vrei să o cumperi probabil ascunde ceva

Până la jumătate dintre mașinile importate au kilometrajul modificat. Cum funcționează frauda, cât te costă și cum o depistezi înainte să plătești.

Un număr mic pe bord e cel mai ușor lucru din lume de falsificat.

Cumpărarea unei mașini second-hand ar trebui să fie o victorie. Dar exact acest sentiment e ceea ce piața e construită să îți vândă: o mare parte dintre mașinile care își schimbă proprietarul în Europa poartă un secret, fie un kilometraj dat înapoi, fie un accident nedeclarat, fie daune despre care vânzătorul preferă să tacă. Iată ce arată cercetările și de ce verificarea istoricului unei mașini înainte să plătești nu mai e opțională.

Verifică VIN-ul înainte să cumperi

Vezi kilometrajul real, daunele, creditele și istoricul de import al unei mașini din peste 30 de țări, în sub un minut.

Verifică VIN →

Exemplu: WBA3A5G59DNP26082Previzualizare gratuită inclusă

Kilometrajul fals nu e o raritate. Pentru unele mașini e regula.

Frauda de kilometraj, adică „datul înapoi” al kilometrilor, e manipularea discretă a kilometrajului unei mașini, ca să pară mai puțin folosită decât e în realitate. E unul dintre cele mai vechi trucuri din branșă, iar bordurile digitale au făcut-o mai ușoară ca oricând.

Cât de răspândită e? Un studiu comandat de Parlamentul European a constatat că între 5 și 12 la sută dintre mașinile vândute în interiorul unei singure țări au kilometrajul manipulat. La mașinile vândute peste granițe, în interiorul UE, cifra urcă la 30 până la 50 la sută. În Germania, cea mai mare piață de mașini second-hand din Europa, ADAC estimează că la aproximativ una din trei mașini rulate s-a umblat la kilometraj.

Dacă iei o mașină din import, șansele ca la kilometrajul ei să se fi umblat pot fi aproape ca la datul cu banul.

Asta contează cel mai mult pe piețele care depind de mașini din import. O mașină exploatată intens ani la rând într-o țară poate trece o graniță, poate pierde pe hârtie o treime din kilometri și poate ajunge să arate ca un chilipir îngrijit, abia folosit. Actele urmează mașina. Adevărul, de multe ori, nu.

Cum se dă înapoi kilometrajul unei mașini

Cea mai mare parte din istoria automobilului, datul kilometrajului înapoi a însemnat muncă fizică. Un odometru analogic e un set de rotițe mecanice cu cifre, antrenate de un cablu, iar derularea lui înapoi însemna să desfaci bordul și să învârți cifrele cu mâna sau să rotești cablul invers cu o bormașină. Era o treabă migăloasă și deseori lăsa cifrele ușor nealiniate.

Bordurile digitale trebuiau să pună capăt fraudei. În schimb, au făcut-o mai ușoară.

O mașină modernă își păstrează kilometrajul ca un număr într-un mic cip de memorie din ceasurile de bord. Un dispozitiv conectat la portul de diagnoză OBD al mașinii, aceeași mufă pe care o folosește și mecanicul, poate citi acel număr și îl poate rescrie în câteva secunde. ADAC notează că aceste unelte se vând la liber cu doar 50 până la 150 de euro și nu cer nicio pricepere mecanică.

Există totuși un amănunt care lucrează în favoarea cumpărătorului. La multe mașini, kilometrajul nu e stocat într-un singur loc. E oglindit în mai multe module: calculatorul motorului, cutia de viteze, unitatea ABS, chiar și cheile. Un dispozitiv ieftin rescrie de obicei doar bordul. Cifra originală supraviețuiește adesea în altă parte, și exact așa o verificare serioasă a datelor, sau un service atent, poate scoate la iveală un număr care se presupunea că a fost șters.

Kilometrajul dat înapoi înseamnă, de fapt, un preț umflat

Datul kilometrajului înapoi nu e un retuș cosmetic inofensiv. Schimbă direct cât plătești, pentru că kilometrajul e unul dintre cei mai importanți factori în valoarea unei mașini second-hand. Scazi numărul, crești prețul.

Cifrele sunt uriașe. ADAC calculează că datul kilometrajului înapoi umflă prețul unei mașini în medie cu circa 3.000 de euro, iar paguba totală pentru cumpărătorii germani ajunge la miliarde în fiecare an. La nivelul UE, studiul Parlamentului European a estimat că frauda de kilometraj îi costă pe consumatori în jur de 8,9 miliarde de euro pe an, iar autorii au precizat că cifra e probabil subestimată. Tiparul nu e doar european: în Statele Unite, NHTSA estimează costul la peste un miliard de dolari pe an, victimele pierzând în medie în jur de 4.000 de dolari la o singură mașină trucată.

Partea frustrantă: problema e deja rezolvată

Iată ce ar trebui să înfurie orice cumpărător de mașini. Frauda de kilometraj nu e o forță a naturii de neoprit. E o problemă pe care cel puțin o țară aproape a eliminat-o.

Belgia oferă dovada. Înainte să introducă o bază de date națională a kilometrajelor, țara înregistra, conform estimărilor, între 60.000 și 100.000 de cazuri de fraudă pe an. Astăzi, cu fiecare citire înregistrată și verificabilă prin sistemul oficial Car-Pass, numărul s-a prăbușit. În 2024, din aproape 22 de milioane de citiri procesate, Car-Pass a semnalat doar 1.411 cazuri probabile de fraudă. Organizația spune acum că în Belgia datul kilometrajului înapoi aproape a dispărut.

Lecția e simplă. Când kilometrajul e citit des și înregistrat public, datul înapoi nu mai funcționează. Unde nu e, frauda înflorește, iar verificarea rămâne în sarcina cumpărătorului.

Kilometrajul e doar jumătate din poveste

Nici un kilometraj autentic nu îți spune dacă mașina a fost accidentată, inundată sau reconstruită. Daunele și istoricul financiar sunt celelalte mari pete oarbe ale pieței second-hand și îi prind constant pe cumpărători pe picior greșit.

În Regatul Unit, unde verificările sunt un obicei, cifrele sunt sumbre. Potrivit datelor RAC și HPI, aproximativ una din patru mașini trecute printr-o verificare de istoric are încă un credit activ asupra ei, deci s-ar putea ca mașina nici să nu fie a vânzătorului ca să o vândă. Circa patru la sută au fost declarate daună totală după un accident sau un furt, iar aproximativ 384.000 de mașini sunt declarate daună totală sau grav avariate în fiecare an. AA, la rândul ei, raportează că una din unsprezece mașini de pe drumurile britanice are un kilometraj care nu se potrivește cu evidențele.

Problema cu daunele e că lasă foarte puține urme. Un accident reparat nu lasă niciun miros. Un kilometraj dat înapoi nu lasă nicio zgârietură. Daunele de la inundații pot sta luni întregi ascunse sub o cosmetizare proaspătă, până când electronica începe să cedeze. Defectele care contează cel mai mult sunt exact cele pe care un test drive rapid nu le va scoate niciodată la iveală.

Cum te protejezi

Nu trebuie să fii mecanic ca să cumperi în siguranță. Ai nevoie de informații, și ai nevoie de ele înainte să dai vreun ban. Câteva obiceiuri fac o diferență reală. Tratează un kilometraj suspect de mic la o mașină mai veche sau adusă din import ca pe un semnal de alarmă. Compară uzura pedalelor, a volanului și a scaunelor cu numărul de pe bord. Cere un istoric de service complet, cu ștampile, și fii atent la golurile din el. Și, cel mai important, verifică istoricul înregistrat al mașinii după VIN înainte să te angajezi la ceva.

Fă calculul înainte să te îndrăgostești de o mașină. Împarte kilometrajul la vârsta mașinii: dacă rezultatul e mult sub cei circa 10.800 de kilometri pe an pe care îi parcurge mașina europeană medie, întreabă de ce, și privește un bord suspect de curat cu aceeași neîncredere ca un preț care pare prea bun. Chilipiruri autentice există. Există și povești care nu se leagă.

Concluzia

Un vânzător sigur pe el și un bord curat nu sunt dovezi. Sunt marketing. Singurul mod de a ști ce cumperi cu adevărat e să te uiți la evidențele din spatele mașinii: traseul kilometrajului, istoricul de daune și accidente, eventualele credite nerambursate și cronologia importului și a proprietarilor.

O verificare de istoric există dintr-un singur motiv: lucrurile care te costă cel mai mult sunt exact cele pe care nu le poți vedea pe viu. Indiferent ce serviciu folosești, verifică VIN-ul înainte să semnezi. Durează câteva minute și transformă un pariu într-o alegere pe care o poți susține.

Nu ești încă sigur? Vezi mai întâi cum arată un raport complet